Monumentele istorice din Romania             Romana English

Localizarea aproximativa, la nivel de localitate

Descrieri/Comentarii

emilia / 21-Jul-2009

Biserica-paraclis a Curtii domnesti, construita in jurul anului 1415, dupa refacerile brancovenesti din 1701, s-a numit "Biserica Doamnei", fiind rezervata sotiei domnului si suitei sale.
Planul triconic era compus dintr-un altar spatios, colturile dreptunghiului la care se alipesc cele trei abside, fiind abia schitate.
Pridvorul deschis, era alcatuit din trei arcade, dintre care doua longitudinale, ce sustineau un turn-clopotnita si era despartit printr-un zid de pronaosul acoperit de o bolta semicilindrica. La scurt timp dupa ridicarea bisericii-paraclis, catre mijlocul secolului al XV-lea, cele trei arcade ale pridvorului au fost zidite, se pare din dorinta de a consolida si a face posibila suprainaltarea turnului.
Intre pronaos si naos, de o parte si de alta existau doua nise necesare desfasurarii ritualului legat de cultul mortilor, traditie veche in Romania.
Naosul era incununat probabil de o turla, desi prezenta celor patru pilastri interiori ce marcheaza absidele laterale, poate conduce la concluzia ca ar fi fost acoperit de o bolta semicilindrica continua, intarita de arce dublouri, sprijinite pe acesti pilastri. Este mult mai plauzibila ideea ca au existat patru mici console cu arce semicilindrice, peste care prin intermediul pandativilor, se ridica turla. Pe latura de sud a naosului era o intrare destinata initial numai domnului. O astfel de intrare va fi creata mai tarziu la biserica "Sf. Vineri" si biserica domneasca mare.
Zidurile de caramida aveau in exterior firide impodobite in partea superioara cu mici discuri ceramice smaltuite, de 6 cm diametru, colorate in verde, galben si gri inchis, descoperite cu prilejul cercetarilor arheologice.
S-au gasit deasemenea fragmente din pietrele de ancadrament ale intrarii dinspre sud a pronaosului, impodobite fie cu ciubuce paralele impletite la mici intervale, fie cu un motiv vegetal stilizat, alcatuit din semipalmete.
(dupa "Targoviste Monumente istorice si de arta" de Cristian Moisescu - Editura Meridiane Bucuresti 1979)